Sora mea a inceput saptamana trecuta clasa I.
Este foarte emotionant dat fiind ca inca nu poate sa deschida singura usa de la lift sau de la bloc dar incepe scoala.
Am plecat in prima zi, cum zice Biba (->bunica) 4 generatii de fete dis-de-dimineata cu ghiozdan in spate spre scoala nr. 14 unde a intrat piticotul.
La scoala nu veneau la festivitati decat clasele I-IV care invata dimineata asa ca agitatia nu era chiar atat de mare. Am reperat-o si pe invatatoare, tinara, draguta… si ne-am asezat si noi in rand cu ceilalti copilasi din clasa a I-a D.
Dupa o mini-ceremonia tinuta de preotul care a botezat-o pe Ami, dupa cateva lacramioare si mai ales…dupa ce au intrat toate celelalte clase, au intrat si 1D in scoala pe sub podul de flori, invatatoarea a luat-o chiar pe Ami de mana si pe toti ceilalti insiruiti, au intrat in clasa si Ami s-a asezat in prima banca.
Nu prea imi aduc aminte ce s-a intamplat in prima mea zi de scoala, dar aici inainte de toate invatatoarea s-a prezentat, initialele ei sunt DD si a accentuat asta pentru copii ca sa nu uite la ce clasa sunt, apoi le-a dat la fiecare cate o bombonica, i-a pupat, mi s-a parut un gest cald si dragut. Din pacate nu prea avea reactie din partea copiilor sau a parintilor care stateau pe marginea clasei, m-am bucurat ca Ami a fost printre putinii care au spus “Multumesc!”.
Dupa ce a mai spus cateva lucruri despre cele 3 manuale cre erau pe banca, despre orar, fiecare copil a fost invitatat sa vina in fata si sa spuna o poezie sau un cantecel (daca vrea), sa se prezinte si sa spuna cu cine a venit.
Ami a ales o poezie clasica, de prin anul al doilea de studiu al poeziei, momentul poate fi urmarit aici:
Per total a fost o zi foarte haioasa, am marcat momentul cu o limonada langa parc si am defilat prin tot orasul cu ecuson de bobocel.
Prima saptamana se pare ca s-a incheiat cu succes, sa vedem ce se mai intampla de acum.
trece timpu , si maine poimaine scriem despre ami la bac 🙂
LikeLike
M-a super binedispus postul asta! Mama e tot invatatoare si acum am vazut de ce ii place atat de mult!
Iar cat despre surioara ta, imi amintesc cand eram la Motorock si era mica, mica, cu parul ca spicele de grau 🙂 A ramas la fel de draguta. Are cu cine semana 😉
LikeLike
Multumesc si eu si Ami pentru complimente 😛
Surioara inca merge la concerte desi anul trecut a adormit la Byran Adams pe niste haine, dar ea ne-a ajutat sa ajungem in fata (ziceam si noi ca suntem cu copilu’ 🙂
Cred ca e interesant sa lucrezi cu copiluti, dar trebuie sa ai multa rabdare, daca mamei tale ii place sa faca asta cred ca e un om minunat! Ca si fiica 😉
LikeLike